S-a schimbat votul în România, peste noapte: legea care speră să aducă mai mulți români la urne

Fără prea multe surle și trâmbițe, Senatul României a adus o schimbare importantă legislației referitoare la procesul de vot din țara noastră.

Măsura adoptată tacit de Senat vizează schimbarea vârstei minime de vot de la 18 ani la 16 ani. După această modificare legislativă, tinerii vor putea vota în cazul alegerilor locale și europarlamentare înainte de atingere vârstei majoratului, cum era în trecut. Având în vedere că legea nu a fost dezbătută și votată în termenul legal, se consideră a trecut tacit de Senat.

S-a micșorat vârsta de vot în România

“Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”, scrie, mai exact, în viitoarea lege care tocmai a trecut de votul Senatului. La momentul de față, urmează votul Camerei Deputaților. Ca referință, vorbim de modificarea a două acte normative pentru materializarea acestei inițiative, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Dacă trece și de Camera Deputaților, este promulgată de Președintele Țării și ajunge să fie publicată în Monitorul Oficial, noua lege își va face simțite efectele la alegerile locale și cele europarlamentare din 2024. Din acel moment, la urne se vor putea prezenta cu buletinul și tinerii de 16 ani, nu doar cei de 18 ani.

Principalul argument pentru care s-a luat în calcul reducerea vârstei de vot, potrivit inițiatorilor măsurii, ține de faptul că autoritățile pun semnul egal între tinerii cu vârsta de 16 ani și adulți atunci când vine vorba despre responsabilități fiscale sau de răspunderea penală. În același document de fundamentare se menționează că “tinerii cu vârste între 16 și 18 ani sunt suficient de maturi pentru a se putea implica politic în societate”.

Cel mai probabil, însă, scăderea vârstei de vot are legătură cu aducerea mai multor români la urne, în contextul în care procentajul prezenței la vot s-a dus în cap în ultimii ani, iar trendul continuă să fie descendent cu fiecare scrutin. Pe marginea acestui subiect, există și o recomandare din partea Uniunii Europene din 2011, menită să încurajeze reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri.